O scurta cercetare asupra denumirii Marii Negre va scoate la iveala mai multe posibile raspunsuri la intrebarea ”De ce e neagra Marea Neagra?”. Lasand la o parte explicațiile istorice sau lingvistice, in domeniul stiintelor marii a aparut ideea ca numele Marii Negre provine de la stratul de hidrogen sulfurat aflat la o adancime de peste 180-200 de metri, care favorizeaza existenta unei populatii unice de bacterii producatoare de sedimente de culoare neagra, datorate probabil si oxidarii anaerobe a metanului.

Cu alte cuvinte, o particularitate a Marii Negre o reprezinta faptul ca viata – vegetala si animala – este posibila numai in straturile superioare. De la 180-200 de metri adancime catre fund, apa are un continut foarte ridicat de hidrogen sulfurat in care pot trai numai bacteriile anaerobe, ceea ce face ca 85-90% din intreaga masa de apa sa fie complet lipsita de viata. 90% din apa Marii Negre este complet lipsita de oxigen sau are doar o concentratie foarte scazuta din ”gazul vietii”.

Acest fapt nu este cauzat doar de poluare, ci reprezinta, in principal, o trasatura caracteristica a Marii Negre: apa de la suprafața, care primește oxigen din atmosfera si de la vegetatia fotosintetizatoare, nu il poate transfera straturilor acvatice de adancime din cauza mai multor factori (lipsa curentilor verticali, cantitatea mare de sedimente din apa, densitatea crescuta etc.). Cu toate acestea, poluarea, deversarile de substanțe toxice sau simpla neglijența au condus la distrugerea unor specii de alge si plante marine care contribuiau la oxigenarea apei, asigurand, totodata, un habitat propice dezvoltarii anumitor specii de pești.

Refacerea macroflorei de alge marine este vitala nu doar pentru mentinerea echilibrului ecosistemului, ci si pentru protectiat tarmului si pentru refacerea habitatului mai multor vietati marine. In Romania, in reteaua nationala de arii marine protejate, se afla numai doua situri: Rezervatia marina 2 Mai-Vama Veche si partea marina a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Din pacate, exista multe alte habitate marine aflate in stare critica, care necesita masuri de protecție, conservare și refacere ecologica, dar care nu sunt incluse in reteaua ariilor marine protejate.

In Cartea Rosie a Marii Negre, un trist ”inventar” al speciilor periclitate sau vulnerabile, si-au facut loc mai multe specii vegetale amenintate cu disparitia, printre care alga bruna Cystoseira barbata si plantele superioare Zostera marina si Z. nana, toate importante pentru ecosistem datorita florei si faunei asociate acestora. Atat Cystoseira, cat si Zostera, ambele aproape complet disparute de pe litoralul romanesc, era des raspandita in trecut, alcatuind adevarate pajisti submarine care sustineau dezvoltarea mai multor organisme.

Noi ne dorim sa oferim Marii Negre o gura de aer proaspat. Pentru a reusi acest lucru, printre altele, este necesara evaluarea starii actuale a celor doua genuri de alge, precum si protejarea si refacerea habitatului acestora – habitat ce va sustine, in acelasi timp, si viata altor specii.

Tu ne poti ajuta sa strangem fonduri pentru a dota laboratoarele Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" din Constanta cu aparate necesare studierii ecologiei organismelor marine amenintate. Rezultatelor acestor studii vor putea fi folosite la refacerea speciilor periclitate si a habitatelor acestora, pentru ca, in viitor, sa ne putem bucura de o mare mai... aerisita.