Nu putem vorbi despre Marea Neagra sau despre protejarea si conservarea speciilor marine fara a-l aminti macar pe Grigore Antipa – care si-a consacrat mare parte din viata studierii Marii Negre si Dunarii, fiind considerat unul dintre precursorii hidrobiologiei. Hidrobiologia este o disciplina ecologica, care studiaza structura si functionarea ecosistemelor acvatice, in stransa legatura cu factorii de mediu. Asadar, putem spune ca Grigore Antipa s-a numarat printre primii ecologi din lume, sesizand impactul poluarii și al schimbarilor climatice asupra viețuitoarelor marine.

Antipa s-a dedicat in intregime protejarii și exploatarii raționale a resurselor naturale, fara a perturba ecosistemul sau mediul de viata al diferitelor specii. Inovatiile sale au revolutionat politica resurselor naturale, atat la nivel european cat si planetar. In Romania, Grigore Antipa a elaborat un plan de exploatare rationala a pescariilor din Lunca si Delta Dunarii, care a dublat in zece ani productia de peste si de icre negre, fara a distruge mediul de viata sau locul de inmultire al pestilor. Acest sistem, foarte avansat pentru acea vreme, a fost distrus in perioada comunista, ceea ce a condus la prabusirea treptata a productivitatii pestelui.

Savantul, demnitarul, omul de cultura si patriotul G. Antipa a fost, de asemenea, la recomandarea lui E. Racovita, primul delegat national al Romaniei pe langa Comisia Internationala pentru Explorarea Stiintifica a Marii Mediterane (CIESM), infiintata de catre Printul Albert I de Monaco, in 1919.

Exemplul lui Antipa ne demonstreaza cat este de usor sa imbinam interesele economice cu cele de protectie a mediului, fara a distruge flora si fauna. Exploatarea rationala a resurselor naturale, prin intermediul pisciculturii si acvaculturii, nu ne ajutam numai pe noi insine – prin dezvoltarea acestei ramuri economice, crearea de noi locuri de munca sau cresterea surselor de hrana – ci contribuim si la salvarea unor specii de pesti pe cale de disparitie sau la imbunatatirea habitatelor acestora.

De multe ori, mostenirea lasata de cercetatorii sau de oamenii de stiinta renumiti este distrusa rapid, in doar cativa ani, de generatiile urmatoare. La ce mai folosesc numeroasele inovatii ale lui Antipa sau speciile de pesti descoperite de acesta in Marea Neagra, daca noi, generatia de astazi, nu facem decat sa le distrugem? Daca noi nu suntem interesati de utilizarea acestor descoperiri, in avantajul nostru si al Marii Negre?